marți, 18 septembrie 2012

That's me.

Nothing sweet about me at the moment. Sunt Iulia, Suceava, Romania. Ma simt incatusata cand trebuie sa vorbesc despre mine. Ce pot sa zic despre mine, sunt o persoana dificila, dar cu toate acasa. Fac ce fac toti oameni. Am vicii, care ma strica, fumez. Si pun suflet in orice. Si pun botu' la orice foarte repede, defect din fabricatie. Cu toate astea, de mica, imi arat defectele inainte sa-mi arat calitatile, asta ca sa vad cine se ataseaza sau nu de mine. Numai mama stie cum a supravietuit 15 ani cu mine, dar greu de imaginat.
Uaaa, am uitat de Hobby-uri. :)). Imi place muzica, imi place sa dansez, IMI PLACE SA VORBESC. Si da,  I talk a lot, vorbesc mereu, orice. Ma rog, in ultimul timp sunt si eu cam socata ca mai tac, mai inghit una alta, mai raman in banca mea, mai nu chiulesc de la ore, mai vorbesc frumos cu toata lumea (care merita). De mica am fost mai cu tupeu, si tupeul asta a fost bun doar uneori, ca uneori strica, si de abia acum ceva putin timp am constientizat asta, dar nu-i tarziu nici acum, decat niciodata. Eu, eu sunt eu, nu e nimeni ca mine evident, pentru ca sunt dificila (cum am mai spus), si sunt greu de inteles, trebuie sa convietuiesti cu mine un timp ca sa iti dai seama cum sunt defapt. Ca sunt si sensibila, cu toate ca lumea ma mai vede si o lil' Cruella. Nu ma uit cu greata oameni buni, asa e fata mea. Sau poate asa mi-am format-o. Ma uit la telenovele si la o gramada de filme d-astea cu incarcatura emotionala care Oh, Armando, te fac sa intelegi ca trebuie sa faci ceva cu viata ta. Asta cred ca-i un defect. Si imi mai place sa fotografiez, imi place sa urc in varful dealului si sa ma uit minute in sir la cer. Imi place vantul (secret passion). Imi place sa urc pe munti, sa escaladez, sa vad chestii noi, dar nu totul de-a gata, hop si-am ajuns, cum face mama. Nu! Pe mine trebuie sa ma lasi sa urc in ritmul meu. Dranga-dranga, mai o povestioara, mai ma iei cu zaharelul, si uaau, am ajuns pe munte. Sunt usor descifrabila, CAND VREAU!, ca uneori pot fi cea mai inchisa persoana de pe planeta. Sunt cea mai oribila persoana cand ma enervez, de obicei mi se urca nervii la cap si fac la fel ca maimuticile in calduri:D, dar imi trece. Nu stiu, nu imi place sa fiu criticata (cui ii place?), dar uneori critic. Adica majoritatea timpului. Am o problema cu pitipoancele. Nu le inghit. N-o sa le inghit niciodata. Si niciodata nu o sa vedeti o pitipoanca pe care sa o cheme Iulia. Nu exiiiista, nu pot sa concep asa ceva, si daca vedeti, sa i se taie capul, nu e demna de asa un nume! Si cocalarii. Mi se par niste corcituri intre om si berbeci, nu stiu cum sa ma pronunt, e greu acum, si scoala a inceput si presimt ca o sa intalnesc creaturi de genul. Dorul m-apasa sa va vad. Despre mine... despre mine o sa se tot auda, zic. Sunt strange asa, dar sunt draguta, sunt sensitive, si stiu asta bine. My mom says I'm pretty, so fuck you :D:*

Un comentariu:

  1. Interesanta descriere,ei bine nu pot sa nu observ un fel de raceala sau mai degraba precautie pe care o ai in momentul in care interactionezi cu o alta persoana.Arati mai intai defecte pentru a testa aceea persoana si nu ai incredere in prea multi oamenii.Mama ta e un fel de refugiu pe care il ai in minte find o persoana care te iubeste neconditionat.Nu vorbesti deloc despre tatal tau asta indica o posibila distanta dintre tine si el.
    In descrierea ta,regasesc multe asemanari intre tine si propria personalitate.
    Sper ca tot ce ti-am scris sa nu o iei ca pe o insulta,sunt doar cateva lucruri pe care le-am observat despre tine.
    In caz de doresti sa ma corectezi sau sa imi spui ca gresesc email-ul meu este sirbu_florin29@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere