De acum incolo raman singura.. sau ma multumesc cu un tip mediocru.
Fara barbati frumosi.
Nu.
Cu cat mai banali, cu atat mai bine.
Baietii banali sunt mereu recunoscatori. Cel putin asa cred :|
Ieseam in oras doar cu tipi "superbi". Ma rog :-@... nici chiar de`a dreptul S-U-P-E-R-B-I, dar erau OK. Pana cand l`am intalnit pe G.
[Nume: G. Prenume: G. Dar eu ii spun si V, deci, poate fi si GG, si GV, sau simplu, G (dupa porecla)]. Prea multe informatii :-j
Acum am pierdut iare firul povestirii. Scuze, am tendinta sa fac asta. Bine. A, da. Inapoi la baietii mediocri.
Si G nu e tocmai s-u-p-e-r-b, dar e :)).
E ceea ce as numi "perfect" (unde era perfectiunea) 8-|
Cel putin, mama l`ar descrie ca fiind "com si com sa".
Prietenii mei cred ca ma adora.
Un adorator o sa`mi faca o cana cu ceai. Si o sa`mi cumpere servetele cand am gripa. :)). Si asta e foarte bine. Dar ce se intampla cand ma insanatosesc? Ha?
Mama il place, deci e bun. E bun pentru ca e singurul pe care mama a vrut sa`l cunoasca.
Si tata il place. Asa cred :D.
Pe de alta parte, tata nu vorbeste prea mult, asa ca e greu sa`ti dai seama. Vecina mea, Steff, crede ca G e in regula. Si e destul de vehementa in privinta asta. Dar, luand in considerare ce gusturi proaste are in materie de barbati, parerea ei nu prea conteaza.
O prietena mi`a spus ca sunt norocoasa sa il am pe G. Dar asta vine de la o tipa care se multumeste cu orice acoperis deasupra capului, sau cu orice bombonica la 0,0005 bani de la coltul strazii. Si e si singura. Asa ca, din cate va puteti da seama, desi e o fata foarte draguta, e ultima persoana de la care as cere sfaturi in materie de baieti.
Si revenind la G, e prezent de 3 saptamani si 4 zile. Prezent in viata mea.
Si eu intr`a lui, banuiesc :-?.
Mda. Mnu.
E tipul aproape perfect. Care mi`a zis: nu, nu, nu, nu, nu, de cate ori a fost nevoie.
Whatever... 8->
Te iubesc~!
Fara barbati frumosi.
Nu.
Cu cat mai banali, cu atat mai bine.
Baietii banali sunt mereu recunoscatori. Cel putin asa cred :|
Ieseam in oras doar cu tipi "superbi". Ma rog :-@... nici chiar de`a dreptul S-U-P-E-R-B-I, dar erau OK. Pana cand l`am intalnit pe G.
[Nume: G. Prenume: G. Dar eu ii spun si V, deci, poate fi si GG, si GV, sau simplu, G (dupa porecla)]. Prea multe informatii :-j
Acum am pierdut iare firul povestirii. Scuze, am tendinta sa fac asta. Bine. A, da. Inapoi la baietii mediocri.
Si G nu e tocmai s-u-p-e-r-b, dar e :)).
E ceea ce as numi "perfect" (unde era perfectiunea) 8-|
Cel putin, mama l`ar descrie ca fiind "com si com sa".
Prietenii mei cred ca ma adora.
Un adorator o sa`mi faca o cana cu ceai. Si o sa`mi cumpere servetele cand am gripa. :)). Si asta e foarte bine. Dar ce se intampla cand ma insanatosesc? Ha?
Mama il place, deci e bun. E bun pentru ca e singurul pe care mama a vrut sa`l cunoasca.
Si tata il place. Asa cred :D.
Pe de alta parte, tata nu vorbeste prea mult, asa ca e greu sa`ti dai seama. Vecina mea, Steff, crede ca G e in regula. Si e destul de vehementa in privinta asta. Dar, luand in considerare ce gusturi proaste are in materie de barbati, parerea ei nu prea conteaza.
O prietena mi`a spus ca sunt norocoasa sa il am pe G. Dar asta vine de la o tipa care se multumeste cu orice acoperis deasupra capului, sau cu orice bombonica la 0,0005 bani de la coltul strazii. Si e si singura. Asa ca, din cate va puteti da seama, desi e o fata foarte draguta, e ultima persoana de la care as cere sfaturi in materie de baieti.
Si revenind la G, e prezent de 3 saptamani si 4 zile. Prezent in viata mea.
Si eu intr`a lui, banuiesc :-?.
Mda. Mnu.
E tipul aproape perfect. Care mi`a zis: nu, nu, nu, nu, nu, de cate ori a fost nevoie.
Whatever... 8->
Te iubesc~!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu