Daca as putea as tipa cat ma tin plamanii ca a sosit acea perioada relevant buna. Buna in sensul in care ma trezesc bine dispusa, am unele momente in care cad, dar ma ridic, si continui ziua. Ma consider norocoasa ca am un tupeu asa mare, am o incapatanare monstruasa care ma indeamna de fiecare data cand ma gandesc la el, la noi, sa spun "NU!". O perioada destul de lunga totul era trist. Totul era gol, pustiu. O perioada am stat doar in casa, cu draperiile trase, cu sufletul bucatele. La ce bun sa-mi fac atatea ganduri negre? La ce bun toate visele, cosmarurile ca voi fi singura mereu? Mos Craciun m-a ocolit anul asta.
Dar sunt bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu