Mi-am inchis contul de fata rea. Sunt ceea ce au vrut altii, sunt intr-un final ceea ce vreau si eu, dar nu prea, dar totusi sunt cum sunt. Au plecat toti catre facultati, si e trist, c-am ramas eu si niste alti indivizi. Dar o sa ajung si eu! Si sunt debusolata, si sunt trista, si sunt abatuta, si nu stiu ce sa fac. Si ascult melodii siropoase, si din cand in cand ma mai gandesc la el, si mi se face dor. Si nu am pe cine sa sun, cui sa ma plang, ce/cum sa fac sa ajung sus, ca vreau sa ajung sus dar nu pot. Si sunt bine, dar nu sunt, pentru ca incep sa tac si sa ascult vantul. Si mi-am facut o gramada de prieteni, dar toti pleaca, si o sa se si intoarca, dar o sa fiu prea rece cand or sa se intoarca. Si nu sunt in stare nici sa stiu sau sa constientizez ce-i cu mine, dar stiu ce-i cu mine, totusi. Si-mi lipsesc serile reci in care o imbratisare e totul, si parca as vrea cluburile, dar nu le vreau, vreau semineul de la Pussy de acasa, si diminetile mahmure!

Vreau iubirea ce mi-a fost data odinioara de cineva, dar acum o vreau de la altcineva! Si vreau sa mai spun ceva: nimeni nu ma intelege ca eu tin la acel "altcineva", dar acel "altcineva" o are pe "aceea" ce eu nu sunt!

Si trec pe strada si oamenii se tin de mana, si se saruta, si in parcuri si crasme oamenii se iau in brate, si pe Facebook isi spun ca se iubesc si isi pun inimioare si isi fac declaratii de dragoste! Si e ciudat, pentru ca eu nu sunt asa. Eu nu am pe cine sa iau in brate, nici cui sa spun "Buna dimineata" si nici "Noapte buna". Si probabil o sa am, dar nu vreau in viitor. Fat-Frumos cred ca tot greseste casa, strada, drumul, orasul, tara, continentul, poate e dus pe Marte, dar poate in maxim 1 zi o sa vina. Si vreau sa se puna acum in calea mea, sa nu ma lase sa trec pe langa el. Poate a trecut pe langa mine si nu l-am vazut, ca cica dragstea adevarata se arata doar o singura data in viata, dar poate la mine nu s-a aratat bine, iar daca el a vrut sa fie invizibil inseamna ca nu era Fat-Frumos, ca era o proasta imitatie. Si mai vroiam sa spun ca mi-e dor de Pussy, si de Roxana B si de Roxana R, de Cristina si de Catalina, si de Ciorbi, si de Chinezu si de Codrina, Alegzia, Diana, Alina, Adi, si care sunt multi mai multi, si care toti acesti sunt plecati la Facultati. Si de ce? Si vreau sa vina, sa radem, sa fiu cea mai mica, iar. Si sunt bine!

Daca as putea as tipa cat ma tin plamanii ca a sosit acea perioada relevant buna. Buna in sensul in care ma trezesc bine dispusa, am unele momente in care cad, dar ma ridic, si continui ziua. Ma consider norocoasa ca am un tupeu asa mare, am o incapatanare monstruasa care ma indeamna de fiecare data cand ma gandesc la el, la noi, sa spun "NU!". O perioada destul de lunga totul era trist. Totul era gol, pustiu. O perioada am stat doar in casa, cu draperiile trase, cu sufletul bucatele. La ce bun sa-mi fac atatea ganduri negre? La ce bun toate visele, cosmarurile ca voi fi singura mereu? Mos Craciun m-a ocolit anul asta.

Dar sunt bine!